Unii producatori, in goana lor dupa
profit, fac rabat de la normele de
calitate si isi pacalesc clientii, fosind ingrediente ieftine, in detrimental
sanatatii noastre. Alimentele falsificate ne imbolnavesc de-a lungul timpului,
atrage atentia prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de
Cercetari Alimentare. El dezvaluie si
modul in care sunt contrafacute produsele alimentare. Iata lista celor mai
falsificate alimente, pe care le consumam frecvent:
1. Uleiul de masline si maslinele.
Uleiul de masline extravirgin se numara
printre produsele alimentare cele mai falsificate. O metoda frecvent intalnita
de falsificare a uleiului este inlocuirea unei parti de ulei de masline
extravirgin fie cu forma sa rafinata, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de
soia, inferior calitativ., raport de doar 10% din pentru a nu-i putea schimba
gustul. Din nefericire, uleiul de masline falsificat este destul de dificil de
recunoscut.
Doar la prajire sau testandu-i pH-ul este
posibil sa ne dam seama ca i-au fost adaugate si alte substante. Daca uleiul
isi schimba gustul, la prajire, si emana
fum puternic la mai putin de 190 de grade, este posibil sa fie falsificat. In
plus, uleiul extravirgin de masline are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin -
sub 2 grade. Daca aciditatea depaseste acest nivel, este posibil ca uleiul sa
contina si alte tipuri de uleiin compozitia lui.
Si maslinele pot fi modificate prin
oxidarea cu gluconat de fier, pentru obtinerea unei culori uniforme, iar sarea
in care sunt conservate are rolul de a masca eventualele modificari de gust
cauzate de alterare.
2. Faina din compozitia painii si a produselor de patiserie.
Falsificarea fainii se face prin amestec cu: faina altor cereale sau seminte straine (malai, mazare, fasole, orez), faina de grau comun in faina de grau dur, amidon din cartofi sau din porumb. Faina mai contine: amelioratori, emulgatori si agenti de oxidare interzisi sau peste doza permisa. Toate substantele folosite pentru cresterea duratei de pastrare si pentru accelerarea maturarii sau pentru inalbirea fainii, sunt periculoase pentru sanatatea noastra.
3. Somonul salbatic.
Somonul salbatic este o raritate in
magazinele romanesti. Din aceasta cauza, in locul acestui somonului salatic, se
comercializeaza unele specii ieftine ca fiind somon sau alt tip de peste scump.
Se stie ca somonul salbatic contine un nivel ridicat de Omega 3, care
protejeaza sistemul cardiovascular. Acest lucru nu este valabil in cazul somonului
de cultura sau al pastravului curcubeu, speciile mai ieftine cu care somonul
salbatic este adesea inlocuit.
Se poate face diferenta intre somonul
salbatic de cel de cultura, atunci cand este gatit. Cel salbatic este
roz-portocaliu, datorita planctonului cu care se hraneste, in schimb cel de
crescatorie capata aceasta culoare de la substantele adaugate.. La gatit,
somonul salbatic isi pastreaza culoarea, iar cel de acvacultura si-o pierde.
4. Carnea.
Metoda de falsificare a carnii intregi
este comercializarea carnii altor de animale mai putin consumate, cum sunt
carnea de magar, de cal etc. ca fiind carne de porc ori de vita. Cel mai frecvent contrafacuta este carnea tocata,
carnea de mici si mezeluri prin inlocuirea unor componente cu unele ca:
grasime, sorici, tendoane, urechi etc. De asemenea, mai sunt adaugati aditivi
(pentru culoare si aroma), soia sau faina pentru consistenta si sare sau
condimente in exces pentru a se masca alterarea.
Mascarea alterarii carnii se face cu
ajutorul adaosului de condimente, aditivi alimentari (E-uri) si alte
ingrediente. De asemenea, carnea este supusa de radiatiilor ionizante,
utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a produselor, dar si pentru
accelerarea maturarii si decongelarii
5. Mezelurile
Majoritatea contin carne dezosata mecanic
(MDM), adica resturile de carne ce raman pe oase. Aceasta are calitate
nutritionala inferioara si contin fragmente de os, cartilagii, tendoane si
piele. Amestecului ii sunt adaugate o varietate de E-uri pentru o culoare asemanatoare
cu cea a carnii adevarate si pentru a avea un gust apetisant.
Sfat: sa alegem mezelurile care au portiuni mari mai inchise la
culoare (nu chiar roz) si mai atoase, deoarece acelea sunt, in realitate,
bucatile de carne.
6. Laptele.
Laptele este falsificat prin adaugarea de
apa, prin extragerea grasimilor, prin amestecul laptelui de vaca cu cel de
oaie. Pentru prevenirea sau mascarea unor defecte sau a instalarii alterarii,
se adauga substante de neutralizare sau conservanti.
Cel mai sigur lapte este cel ambalat,
pentru ca exista rigori privind continutul microbiologic, hormonal si
reziduurile de antibiotice. Chiar si laptele din piata poate contine o
sumedenie de substante nocive, apa, margarina, untura de porc (pentru caimac), amidon, faina de grau sau chiar aracet.
7. Branzeturile.
Falsificarea are loc prin inlocuirea
partiala a proteinelor laptelui cu praf de albus de ou, plasma sanguina, sau cu
proteine de origine vegetala provenite din mazare, cereale sau soia
8. Smantana.
Se adauga faina, gelatina, lapte batut,
creta sau ghips. Smantana falsificata se obtine prin extragerea grasimii din
lapte, scrie prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi in "Noua ordine
alimentara".
9. Untul.
Untul falsificat se obtine prin
inlocuirea grasimii din lapte cu alte grasimi de origine animala sau vegetala.
„Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grasimi hidrogenate,
nocive pentru sanatate, obtinute din uleiuri vegetale sau din grasime de peste
dezodorizata. Untul mai poate fi falsificat cu untura de porc sau seu de
vita", a explicat prof. Mencinicopschi.
10. Mierea.
Multe dintre sortimentele de miere de pe
piata sunt falsificate. Mierea vanduta ca fiind de salcam (sortiment scump)
poate fi, de fapt, miere poliflora sau de rapita, cu mai putine beneficii. In
plus, pentru multiplicarea mierii, multi producatori adauga sirop de glucoza
industriala. Cel mai sigur este sa cumperi mierea zaharisita, cristalizata.
11. Cafeaua.
Cele mai intalnite tipuri de cafea sunt
arabica, de calitate superioara, si robusta, mai putin aromata si mai ieftina.
Cel mai simplu mod de falsificare a unei cafele este adaosul de cafea robusta
in proportie mai mare decat arabica. Este posibil, de asemenea, ca in unele
pachete de cafea „de calitate" sa se gaseasca cicoare, malt, naut,
cereale, amidon, caramel, boabe de soia, mazare sau fasole.
Specialistul ne sfatuieste Cel sa cumparam cafea boabe si sa o macinam
acasa, nu inainte de a analiza continutul pachetului, ca sa ne asiguram ca nu
contine si alte tipuri de boabe. Arabica are boabele alungite, iar robusta le
are mai mici si rotunjite.
sursa foto: timesnewroman.ro